Roma în patru zile, împărțită pe cartiere, nu pe liste
Roma nu se termină de vizitat. Oricât de bine ar fi făcut planul, rămân pe dinafară biserici, piețe și muzee pentru încă trei vacanțe. Cei care încearcă să bifeze tot ajung seara cu picioarele umflate și cu amintirea unor cozi.
O împărțire care funcționează: o zi pentru Roma antică, una pentru centrul baroc, una pentru Vatican și una lăsată liberă, pentru Trastevere, pentru un parc și pentru ce a plăcut mai mult. Centrul istoric e compact, iar între Colosseum și Piazza Navona sunt 25 de minute de mers pe jos.
Colosseumul, Forumul și dealul Palatin
Amfiteatrul Flavian, numele adevărat al Colosseumului, a fost inaugurat în anul 80, în timpul împăratului Titus, cu o sută de zile de jocuri. Primea în jur de 50.000 de spectatori, care, datorită celor 80 de intrări, puteau ieși în câteva minute. Biletul este comun cu Forumul Roman și cu Palatinul și se cumpără online, pe o oră anume. Cei mai mulți vizitatori intră întâi în Colosseum. Ordinea inversă e mai înțeleaptă: dimineața, cât e răcoare, Palatinul, dealul pe care, potrivit legendei, Romulus a întemeiat orașul, apoi Forumul, piața publică a Romei antice, și la sfârșit amfiteatrul. Printre ruine nu există aproape deloc umbră. Pălăria, apa și încălțămintea cu talpă groasă nu sunt opționale din mai până în septembrie.
Pantheonul și cupola de acum 1.900 de ani
Dintre toate clădirile Romei antice, Pantheonul e singura rămasă aproape intactă. A fost terminat în jurul anului 126, sub împăratul Hadrian, iar cupola lui, cu un diametru de 43,3 metri, este și astăzi cea mai mare din lume construită din beton nearmat.
În vârf, un ochi rotund, deschis spre cer, cu diametrul de aproape 9 metri, este singura sursă de lumină. Când plouă, apa cade în mijlocul templului și se scurge prin găurile discrete din podeaua ușor înclinată. Înăuntru se află mormântul pictorului Rafael.
Centrul baroc, pe jos, de la Trevi la Navona
De la Pantheon, în 10 minute se ajunge la Fontana di Trevi, terminată în 1762. Tradiția cere o monedă aruncată cu mâna dreaptă peste umărul stâng, garanția întoarcerii la Roma. Banii strânși din bazin sunt donați unor organizații caritabile. Dimineața devreme sau noaptea târziu, fântâna poate fi văzută fără mulțimea de la prânz.
Piazza Navona păstrează forma alungită a stadionului antic peste care a fost construită și are în centru Fântâna celor Patru Fluvii, a lui Bernini. Treptele Spaniole, 135 la număr, urcă spre biserica Trinità dei Monti. Șezutul și mâncatul pe ele sunt interzise.
Vaticanul, cu rezervare și cu umerii acoperiți
Muzeele Vaticane se întind pe kilometri de galerii și se încheie cu Capela Sixtină, al cărei tavan a fost pictat de Michelangelo între 1508 și 1512. Fără bilet cumpărat online, pe interval orar, coada de la intrare poate dura 2-3 ore. În capelă se păstrează liniștea și nu se fotografiază.
Bazilica Sfântul Petru are intrare separată și gratuită, cu control de securitate. Cupola proiectată de Michelangelo se poate urca, parțial cu liftul, apoi pe o scară tot mai îngustă și mai înclinată, până la priveliștea asupra pieței și a orașului.
Regula vestimentară se aplică strict, la bazilică și la toate bisericile mari: umerii și genunchii acoperiți, pentru femei și bărbați. O eșarfă în rucsac rezolvă problema vara.
Trastevere, Gianicolo și Roma de seară
Pe malul celălalt al Tibrului, Trastevere este cartierul cu străduțe pietruite, rufe întinse la ferestre și iederă pe ziduri ocru. Ziua e liniștit. Seara se umple de mese scoase în stradă. Biserica Santa Maria in Trastevere, cu mozaicuri aurii din secolul al XII-lea, rămâne deschisă până târziu.
De aici se urcă pe dealul Gianicolo, de unde se vede tot orașul. În fiecare zi, la prânz, un tun trage o salvă de pe terasa de sub statuia lui Garibaldi.
Pentru o după-amiază fără ruine, Villa Borghese e parcul cel mare al orașului. Galeria Borghese, cu sculpturile lui Bernini și tablourile lui Caravaggio, primește vizitatori numai cu rezervare, în grupuri limitate, pe intervale de 2 ore.
Mâncarea romană, cu patru feluri de paste
Bucătăria Romei e simplă și sărată. Cele patru paste clasice au ingrediente comune: carbonara, cu ou, pecorino, piper și guanciale, slănina din falcă de porc, fără niciun strop de smântână. Cacio e pepe, doar cu brânză și piper. Amatriciana, cu roșii și guanciale. Gricia, o amatriciana fără roșii.
Pe stradă se mănâncă supplì, crochete de orez cu mozzarella în mijloc, și pizza la tavă, tăiată cu foarfeca și vândută la greutate. Primăvara, anghinarea prăjită întreagă, specialitate a vechiului cartier evreiesc.
Cafeaua se bea în picioare, la bar. Cappuccino se comandă dimineața, iar după prânz, doar espresso. Restaurantele cu meniuri fotografiate și cu un angajat care invită trecătorii înăuntru sunt, de regulă, cele de ocolit.
Apa, transportul și hoții de buzunare
Roma are în jur de 2.500 de cișmele publice din fontă, poreclite „nasoni”, nasuri mari, din care curge fără oprire apă rece, potabilă. O sticlă reîncărcabilă e tot ce trebuie. Astupând gura țevii cu degetul, apa țâșnește printr-un orificiu de deasupra, ca dintr-o fântâniță. Metroul are doar trei linii, pentru că fiecare săpătură dă peste vestigii. Folosește mai ales pentru Vatican și pentru Colosseum. În rest, orașul se parcurge pe jos, pe piatră cubică, cu pantofi comozi. Furturile din buzunare sunt frecvente în metrou, în autobuzele aglomerate dintre gară și Vatican și în jurul marilor obiective. Rucsacul purtat în față și telefonul ținut departe de buzunarul de la spate ajung ca precauție.
Sezonul potrivit
Aprilie, mai, sfârșitul lui septembrie și octombrie aduc lumină frumoasă și temperaturi de mers pe jos. Iulie și august înseamnă peste 35 de grade și, în jurul datei de 15 august, multe localuri de cartier închise pentru vacanță. Iarna e blândă, cu ploi scurte, cu muzee aerisite și cu o Romă care aparține, pentru câteva luni, mai mult romanilor decât turiștilor.
Reply